Prețul AURULUI ajunge la un nou record. Într-o singură zi a crescut cu aproape 10.000 de lei

Cotațiile gramului de aur înregistrează un nou record. Prețul a crescut cu 9,415 lei într-o singură zi, ajungând la 415,3204 lei, de la 405,9099 lei, potrivit datelor BNR.

Vineri, 22 noiembrie, prețul gramului de aur a scăzut cu 9,4105 lei (2,32%), ajungând la o cotație de 415,3204 lei, de la 405,9099 lei, preț anunțat joi de Banca Națională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare record.

Banca Națională a României (BNR) a raportat vineri că moneda națională s-a apreciat în raport cu euro la 4,9759 lei, în scădere cu 0,07 bani (-0,01%) față de valoarea anterioară de 4,9766 lei. Leul a scăzut în comparație cu dolarul american, care a fost cotat la 4,7742 lei, în creștere cu 4,25 bani (0,90%).

BNR a calculat, de asemenea, că moneda națională s-a depreciat în raport cu francul elveţian, la 5,3721 lei, în creștere cu 1,86 bani (0,35%) față de cotația anterioară de 5,3535 lei.

Prețul aurului a atins record după record de la începutul anului

O analiză a istoriei prețurilor acestui metal valoros ne oferă și câteva explicații pentru ceea ce vedem în prezent.

În ultimii cincizeci de ani, creșterea prețului aurului a fost puternic influențată de fluctuațiile economice la nivel mondial, care au fost strâns legate de crizele financiare majore și modificările în politica monetară globală.

Inflația crescută din anii ’70 a dus la o apreciere semnificativă a prețului aurului. Prețul aurului a atins minimul ultimelor două decenii în 1998 și 1999. După ce băncile centrale și-au vândut rezervele de aur pentru a-și diversifica portofoliile, aurul a devenit mai puțin atractiv și prețul a fost afectat de supraofertă.

Cu toate acestea, World Gold Council raportează că două evenimente majore au marcat începutul secolului XXI, ceea ce a dus la creșterea prețului aurului la o nouă maximă din istoria sa.

Primul a fost cea mai mare recesiune din 2008, care a provocat o „fugă către siguranță”. În acel moment, investitorii au căutat să scape de incertitudinea economică. Al doilea eveniment important a fost criza din zona euro din 2010-2012, care a ridicat și prețul aurului.

În acest moment, situația geopolitică și de securitate devine din ce în ce mai complicată, ca urmare a conflictelor din Ucraina și Fâșia Gaza. În plus, inflația și politicile monetare post-Covid au un impact asupra valorii aurului.

Potrivit World Gold Council, rezervele băncilor centrale reprezintă 14% din stocurile de aur de suprafață, iar bijuteriile reprezintă 37%. Aceasta demonstrează atracția pentru frumusețea estetică a aurului, precum și funcția sa ca instrument de politică monetară și rezervă de valoare.

Statele Unite, Germania și Italia ocupă primele locuri în ceea ce privește rezervele de aur ale băncilor centrale, ceea ce reflectă puterea economică a acestor națiuni. România se află pe locul 37 la nivel mondial.